I’m alive!

Da…a trecut mult timp de cand nu am mai scris si imi pare foarte rau. Stiu ca o duceam destul de bine…se formase deja un grup de oameni care imi citeau blogul constant si asta ma facea foarte fericita. Stiu ca acum probabil ca v’am dejamagit, pe voi, strainilor, care imi faceti ziua mai buna, asa ca vreau sa marevansez.

De cand au am mai scris s’au schimbat multe. Suntem intr’un an nou, plini de noi sperante, noi asteptari, noi cuceriri si noi vise. Ce s’a schimbat? Poate ca atitudinea si viziunea mea fata de lume, fata de dragoste, fata de oameni. Poate ca m’am maturizat si am devenit mai inteleapta. Poate ca nu mai am atatea asteptari de la oameni, prieteni, poate ca mi’am dat seama ca trebuie sa’ti traiesti viata si sa nu’ti pese de ceilalti. Asa ca welcome to my new world!

Poate ca va intrebati de ce am facut aceasta pauza? Pai…un argument ar fi acela ca nu aveam timp… din cauza scolii si a problemelor mele nu am avut timp. Un alt motiv ar fi acela ca nu am vrut sa ma mai deschid in fata voastra, speriata de parerea si feedbackul vostru. Insa acum nu imi mai pasa. Soo…I’m back for good!

XOXO,

Glasul Din Umbra

P.S.: Voi scrie in fiecare saptamana cate ceva insa daca o saptamana nu am timp, nu ma urati! 🙂

 

Probleme in Paradis

Si da, Paradisul meu temoprar s’a distrus. In ultimele zile am trait intr’o lume perfecta: aveam succes la scoala, aveam cu cine sa vorbesc, a nins, am vorbit cu El, totul parea sa fie perfect. Insa normal ca perfectul nu exista si astfel totul s’a darmat.

Cum? Nici eu nu stiu…De ce? Pentru ca totul era prea frumos…Cum supravietuiesc? Nu stiu, pentru ca de fapt nu o fac. Ci doar astept si stau pe varful unei stanci, gata sa ma arunc si sa uit toutl. Dar oare pot? Nu cred.

Ieri am trecut prin atatea! Fericire, durere, tristete, singuratate, fericire din nou, gelozie, furie, indiferenta si lacrimi. Pana la urma sunt doar un om. Am promis ca nu voi mai plange atat de des insa nu am putut. Toata veselia mea ascundea o poveste trista, ascundea inima mea ranita. Si nimeni nu a observat si toti ma intrebau de ce sunt asa agitata si tipau la mine. La sfarsitul zilei eram distrusa si cand m’am asezat in pat, lacrimi au inceput sa curga siroaie, nemaiputand rezista.

Dar acum vine Craciunul si totul pare mai frumos si mai ireal! Sarbatoarea mea favorita a venit in sfarsit! Totul o sa fie perfect!(sunt foarte optimista in privinta aceasta).

XOXO,

Glasul Din Umbra

 

Questions…

Da…a trecut mult timp de cand nu am mai scris pe acest blog. Pur si simplu n’am avut inspiratie sau timp. A fost perioada dureroasa a tezelor (de care am trecut cu bine) si astfel, incet’incet simt cum Craciunul se apropie si cum scoala se termina.

Zilele acestea cat am stat m’am gandit la numeroase chestii. Cel mai ciudat lucru la care m’am gandit a fost viitorul.  Nu cel pamantesc( nu ca as stii ce o sa fac in viitor), ci cel de Apoi, langa Dumnezeu. Probabil ca orice om s’a gandit la acest lucru si nimeni nu a gasit raspunsul, dar totusi… Cand se va termina totul?? Ok. Murim de pe pamant cand om muri(2012 sau oricand) si apoi ajungem Sus. Si apoi? Ce se intampla? Cum se intampla? Cat se intampla? Atatea intrebari, fara niciun raspuns.

Si apoi urmeaza alte serii de intrebari bazate pe cele de mai sus. Bun. Daca murim pana la urma…ce mai conteaza ce faci in viata pamanteasca? Normal ca trebuie sa faci fapte bune ca sa ajungi in Rai, dar de ce atata chin cu cea scoala? Pentru ce ne mai chinuim sa ajungem la nu stiu ce facultate si ajunge mari oameni, pentru ca apoi totul sa se termine intr’o fractiune de secunda? Pentru ce?

Suna ciudat, dar e adevarat! Nimic nu are sens, dar… Se spune ca daca ai crezut in Dumnezeu si El nu exista n’ai pierdut nimic, insa daca tu n’ai crezut si El exista, atunci ai pierdut totul. Asa ca voi continua sa cred si ceea ce va fi, va fi…

XOXO,

Glasul Din Umbra

 

Placerea de a…sta

In ultima vreme am fost foarte ocupata cu tot felul de lucruri. Nu, nu sunt un mare om de afaceri sau un medic renumit…Nu. Sunt doar o eleva care vrea sa aiba un viitor…bun.

Insa acest lucru m’a epuizat. Chiar nu stiu de cand nu am mai stat pur si simplu pe canapea, uitandu’ma pe peretii, plictisindu’ma… Mereu am cate o treaba…Ori imi fac teme, ori trebuie sa fac curat in camera, ori trebuie sa plec undeva…

Dar imposibilul se va intampla…Astazi o sa stau toata ziua. Nu o sa fac nimic decat sa stau si sa ma uit pe peretii scolii. O sa ma relaxez si nu o sa’mi pese de nimic. O sa ma plictisesc si abia astept!…O bucatica de Paradis in Iad…

XOXO,

Obositul Glas Din Umbra

 

Sangerand

Sangerez…si nimeni nu este aici sa ma ajute…. Pritenii? Nu, ei m’au dezamagit de asta data. Ele. Persoanele in care aveam cea mai mare incredere…m’au lovit…m’au distrus… Si am ajuns din nou in acel stadiu in care nu mai am incredere in nimeni…

Cum s’a intamplat? Nu asta conteaza, ci ce s’a intamplat. M’au ranit si m’au lasat singura sa sangerez. Sa sufar in tacere cum o fac mereu…

Cand totul a fost spus si facut,am iesit din incapere cu talpile arzand, nemaiuitandu’ma inapoi la nimeni. In acel moment nu’mi pasa de nimeni…nu’mi pasa de ele, nu’mi pasa de L. Eram din nou singura si simteam un gol in inima.

Procesul de constientizare a fost lent… Am trecut prin zeci de sentimente intr’o ora si abia la final mi’am dat seama ce sa intampla. La inceput am simtit durere si singuratate, apoi a urmat melancolia si o stare de somnolenta. Furia a patruns in inima mea apoi si a facut ravagii. Dezgust…fata de mine si fata de ele. Eram scarbita de situatie si de tot ceea ce se intampla. Si apoi sentimentul hotarator: indiferenta!

Asa ca mi’am continuat drumul cu un zambet pe fata, tradundu’mi lupta din suflet…

 

Fact- Buddies

Recunosc. Sunt o fata ciudata. Si… in afara faptului ca imi place de baieti, sunt prietena buna cu multi dintre ei. Si stiu exact unde s’a produs eroarea, asa ca va voi povesti pe scurt:

Cand familia noastra a cumparat primul calculator l’a rugat pe cel care a instalat Windows’ul si toate alea sa instaleze si cateva jocuri PENTRU FETE. Cum e omul/romanul mai…normal ca a facut total invers si a pus jocuri pentru baieti(gen GTA 3, NSF etc) Eu mica si inconstienta am inceput sa ma joc si am inceput sa iubesc aceste jocuri si am devenit cum se zice…mai baietoasa.

Si, incheind aceasta paranteza intelege’ti de ce printre prietenii mei cei mai buni sunt rataciti si 2 baieti. Ma bucur ca ma inteleg bine si cu baieti si astfel pot sa inteleg mai bine ce gandesc aceste fiinte. Oricum…acesti 2 baieti sunt pe placul meu…sunt foarte  comunicativ, cu picioarele pe pamant si cu un grad ridicat de inteligenta.:)

Asa ca…sunt recunoscatoare pentru acest lucru…si chiar daca pare un lucru banal…am vrut sa impartasesc acest lucru cu voi…

XOXO,

Glasul din Umbra

 

Introducere

Cine sunt eu? Multi isi pun intrebarea asta…este deja un cliseu. Si cu toate astea, cine sunt cu adevarat? Pretind ca ma stiu, ca imi cunosc sufletul, dar de fapt habar n’am! Habar n’am cine sunt! Habar n’am ce simt! Habar n’am cine imi e prieten si cine dusman! HABAR NU AM!

Sunt un nimic, un nimeni pentru ca nu stiu ce e in creierul si inima mea! Pentru ca de fiecare data cand il vad ma indragostesc si pentru ca de fiecare data cand ne despartim ma amagesc. Pentru ca sunt o romantica ce iubeste melancolia si dramatismul, care iubeste sa complice lucrurile.

Cine este el? Un Fat-Frumos de al meu…sa’i spunem…L. Cine este acest L? Un simplu baiat care m’a vrajit.

Si asa incepe povestea pe care am sa v’o povestesc voua, strainilor.

 

Parintii…

Parintii…o tema foarte comuna si de discutata de adolescenti. Cum si eu sunt unul dintre ei si eu vorbesc despre acest lucru. Sincer…nu’i inteleg… Stiu ca tot ceea ce fac este pentru binele nostru si se gandesc in perspectiva, la viitorul nostru…bla, bla.

Insa totusi nu’i inteleg. Este ca si cum ei nu au fost niciodata copii, adolescenti, parca ei nu au avut niciodata prieteni, iubiti, intalniri… De multe ori m’am gandit ca poate asa sunt doar parintii mei si ca am avut eu ghinion, insa vad ca nu sunt singurii.

As putea scrie multe randuri palavragind despre toate “nedreptatiile” pe care parintii ni le fac, insa cu totii suntem constienti de ele.

Asa ca, orice om care a gasit o cale de a’i intelege sau niste solutii de a suporta aceste conflicte intre generatii, sa le impartaseasca si celor mai putin experimentati…:)

XOXO,

Glasul din Umbra

 

Trick or treat?

Happy Halloween everybody! Muhaha! Mereu rad malefic cand ma gandesc la Halloween.

Sper ca v’ati pregatit dovlecii diabolici si costumele infricosatoare! Daca nu, foarte bine! Doar cine crede in aceasta zi? Eu una nu cred. Acum cateva zile un prieten mi’a spus tot felul de povesti-chipurile adevarate- care se intampla pe 30 octombrie, cu spirite, vrajitoare, fantome… Really?! Cine crede asta??

Recunosc, am avut un mic moment de slabiciune in privinta aceasta. S’a intamplat acum un an cand am fost invitata la un party de Halloween. Multe zile m’am gandit cum sa ma imbrac si pana la urma m’am costumat clasic, desigur! Haine de homeless, o palarie mare rotunda, un nas enorm si unghii rosi si lungi: o autentica vrajitoare! Normal ca eram singura costumata, iar cand am intrat in casa, toti oamenii de acolo au inceput sa arunce cu paianjeni, cearsafuri albe si alte minunatii in mine. N’am fost impresionata, dar am ras.

Apoi a urmat clasica intrebare: ce facem acum? Unii vroiau sa se uite la “Twilight”-pe care l’am vazut de mii de ori- dar pentru ca era Halloween, ne’am uitat la un film de groaza!>:) Filmul in sine nu era foarte scary( era vorba despre un copil care omora pe toata lumea), insa in camera era o atmosfera ciudata( wow! povestea asta suna ca una de groaza :)) ).

Era intuneric, iar aceea camera avea ferestrele mari, fara perdele. Era luna noua plina si tocmai atunci protagonistul a omorat o fata, cand deodata, simt o mana la picioarele mele! Am tipat terifiata!! Normal ca era doar un coleg care facea glume proaste! Insa m’am speriat si in aceea noapte chiar am crezut in fantome si spirite!

Eram cu un an mai mica, ce poti cere? Acum totul mi se pare stupid…Insa

Aveti grija la miezul noptii! Inchideti usile si geamurile pentru ca veti fi cautati de ucenicii Halloween’ului si vor veni si va vor intreba “Trick or treat?”. Nu raspundeti! Ramaneti indiferenti si cufundati’va in somn! MUHAHA!(Am facut’o din nou)

Just kiding! Anyways… happy halloween and have fun tonight >:)!

xoxo,

Glasul din Umbra

 

My song…:)